Anevrismul cerebral este o amenințare serioasă și imediată pentru viață. Se poate rupe, ceea ce va duce la o hemoragie cerebrală. Un anevrism este rezultatul lărgirii unui vas de sânge. Există mai multe tipuri, dintre care cele mai populare sunt anevrismele baghe și fusiforme. Detectarea unui anevrism cerebral nu este ușoară. De obicei, în prima etapă a creșterii nu dă simptome. De asemenea, simptomele ulterioare nu sunt caracteristice. Află cauzele, tipurile și simptomele unui anevrism cerebral și vezi cum îl tratează medicina modernă.
Cauzele anevrismului cerebral
Un anevrism cerebral este definit ca o umflătură, care apare pe o arteră. Este rezultatul unei lărgiri a vaselor de sânge. Leziunile aterosclerotice, care contribuie la slăbirea pereților venelor și arterelor, sunt considerate ca fiind cauzele formării sale. Hipertensiunea arterială este menționată și ea ca factori de risc. De asemenea, medicii subliniază că, cauza indirectă a anevrismului cerebral este un stil de viață anormal, care include fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, dietele bogate în calorii și stresul. Grupul de risc include, în principal, femei cu vârsta peste 40 de ani. Alte cauze ale anevrismului cerebral includ boli precum boala renală chistică, sindromul marfan și neurofibromatoza.
Anevrismul cerebral – cauze
Medicina distinge mai multe tipuri de anevrism cerebral. Cum se face depinde cum este. Iese în evidență:
- anevrism aortic – acesta este cel mai frecvent anevrism cerebral; ia o formă sferică și măsoară câțiva centimetri; de obicei situat în apropierea cercului arterial al creierului;
- anevrism intracranian – este localizat în arterele carotide bazilare și interne; are o formă neregulată care seamănă cu litera S;
- anevrism miliar (micro-anevrism) – localizat pe ramurile arterelor din creier;
- anevrism disecant – apare ca urmare a unor leziuni la nivelul capului și este rareori diagnosticat.
Cum se formează anevrismul?
Anevrismul cerebral se poate dezvolta în oricine. Uneori este rezultatul unui defect genetic, care constă într-un defect în construcția peretelui vaselor de sânge. Are o membrană musculară slăbită și membrană elastică. Un astfel de vas de sânge slab este afectat de forța fluxului de sânge și de presiunea, cu care se presează împotriva pereților vasului de sânge.
Simptomele anevrismului cerebral
În stadiile incipiente ale dezvoltării, un anevrism cerebral prezintă rareori simptome. Prin urmare, este imposibil să-l recunoaștem analizând simptomele clinice, iar singura metodă de diagnostic este examinarea detaliată. Anevrismul cerebral în prima fază de creștere este, de obicei, diagnosticat în timpul testelor de rutină. Putem vorbi despre simptomele lui doar atunci când anevrismul este suficient de mare pentru a comprima nervii. Cu toate acestea, trebuie amintit că, în acest caz, simptomele unui anevrism cerebral sunt necaracteristice și, de obicei, nu deranjează. Aceasta înseamnă că multe persoane le ignoră și renunță la vizita la un specialist. Printre simptomele unui anevrism al creierului se numără: pleoapele căzătoare, pupilele mărite ale ochilor, vederea încețoșată, vederea dublă, deteriorarea acuității vizuale.
Când un anevrism se rupe, este o amenințare directă pentru viață. Ruptura anevrismului cerebral este însoțită de dureri de cap foarte intense, vărsături și greață, pierderea cunoștinței și gâtul rigid. Observând astfel de simptome acasă, trebuie să mergi imediat la spital. Ruperea anevrismului este o afecțiune, care amenință direct sănătatea și viața. Chiar dacă pacientul reușește să se salveze, pot apărea leziuni grave ale sistemului nervos central, pareza membrelor, tulburări de vorbire sau comă.
Tratamentul anevrismului cerebral
Un anevrism cerebral este diagnosticat folosind angiografia, rezonanța magnetică sau tomografie computerizată. Tratamentul este efectuat de un medic specialist – un neurochirurg. Metodele de tratament pentru anevrismul cerebral variază. Cel mai des utilizat este unul bazat pe neurochirurgie și așa-numita embolizare.
Neurochirurgia presupune efectuarea unei intervenții chirurgicale, care se bazează pe excizia anevrismului cerebral prin deschiderea craniului. Embolizarea reprezintă eliminarea unei leziuni formate într-un vas de sânge cu ajutorul unui cateter cu substanțe, care se dizolvă. Embolizarea anevrismului este mai frecventă din cauza invazivității scăzute și a siguranței sporite. Recuperarea după intervenția chirurgicală de îndepărtare a anevrismului cerebral durează aproximativ o săptămână. În acest timp, apare așa-numitul sindromul postembolizare, care se manifestă prin creșterea temperaturii corpului.
Alegerea metodei de tratament pentru un anevrism cerebral depinde de localizarea acestuia și de starea de sănătate a pacientului. De asemenea, este important, dacă s-a ajuns la ruperea anevrismului. Dacă da, tratamentul trebuie început cel târziu cu 72 de ore după o ruptură, când leziunea este intactă și peretele rămâne intact, se face un diagnostic amănunțit înainte de efectuarea procedurii.
Prognosticul pentru un anevrism cerebral nu este foarte bun. Acest lucru nu înseamnă însă că nu poate fi vindecat. Diagnosticul rapid, tratamentul și implementarea terapiei adecvate sunt cruciale. Este important să ne amintim, că fiecare anevrism este imprevizibil. Se întâmplă ca chiar și cel mic să se rupă și să conducă la schimbări ireversibile. Acestea sunt cauzate de sângerare. Medicii subliniază faptul că tratarea unui anevrism cerebral nu este ușoară și poate avea multe efecte secundare, riscul de ruptură este, de obicei, mai mare.
