În timpul stresului, în organism au loc multe situații extreme. În primul rând, sunt eliberați hormonii, care urmează să mobilizeze organismul, pentru a face față unei situații dificile și tensiunii emoționale. Contrar aparențelor, acțiunea hormonilor de stres nu este dăunătoare – dacă nu durează prea mult. Datorită lor, ne simțim mai motivați, mai îndrăzneți și gata să acționăm. Cu toate acestea, trebuie amintit că stresul prelungit este dăunător organismului. Eliberarea prelungită a hormonilor de stres crește riscul de boli cardiovasculare și obezitate. Verificați cum funcționează organismul în timpul stresului.
Stresul și tensiunea emoțională ne însoțesc tot timpul. Ne putem stresa înainte de a vorbi în public, la serviciu, în viața privată, înainte de un examen sau din cauza unui eveniment neprevăzut. În timpul situațiilor stresante, în corpul nostru apar reacții neobișnuite. În primul rând, așa-numiți hormoni ai stresului. Acestea sunt adrenalină, noradrenalină și cortizol.
Hormonii stresului: adrenalina
Adrenalina este principalul hormon vizibil în timpul unei situații emoționale tensionate. Este secretat de glandele suprarenale în sânge. Acest hormon de stres se formează la unii neuroni ai sistemului nervos central. Adrenalina în timpul stresului apare prima. Aceasta este secretată în timpul stresului sever, care durează peste 10-20 de minute.
Dopamina și noradrenalina sunt precursorii adrenalinei. Adrenalina din stres crește nivelul glicemiei, mediază transmiterea impulsurilor de la sistemul nervos simpatic la țesuturi, îmbunătățește circulația și crește ritmul cardiac. Rolul adrenalinei este de a îmbunătăți tonusul muscular. În plus, adrenalina din stres crește nevoia organismului de oxigen și crește temperatura corpului.
Hormonii stresului: cortizol
Acțiunea adrenalinei în timpul stresului este susținută de cortizol. Rolul său este de a crește nivelul glicemiei. În plus, cortizolul afectează echilibrul proteic, carbohidrații, grăsimile și electroliții. Acest hormon de stres are efecte antiinflamatorii, ameliorează inflamațiile și alergiile, precum și imunosupresive, slăbind astfel sistemul imunitar. Sub influența cortizolului, tensiunea arterială și secreția de sucului gastric crește și eliberează calciu din oase.
Ce hormoni ai stresului acționează asupra organismului?
Hormonii stresului sunt secretați în stări de tensiune emoțională. Acțiunea lor pe termen scurt este pozitivă. Medicina indică faptul că, în cantități mici, hormonii stresului mobilizează organismul și declanșează dorința de a lupta. Din păcate, dacă situația de stres este prelungită și corpul este expus prelungit la hormonii de stres, acest lucru nu are un efect pozitiv. S-a arătat, faptul că hormonii de stres pot contribui la dezvoltarea multor boli. Bolile cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea, aritmia și tulburările cardiace sunt menționate printre cele mai periculoase și cele mai frecvente. O doză mare de adrenalină poate provoca tahicardie cardiacă, reduce fluxul renal, eliberează mai rapid acizii grași din țesut, poate crește glucoza din sânge și potasiul.
Nivelul ridicate de cortizol este dăunător pentru organism. Când se menține în corp mult timp, poate influența procese importante ale organismului, cum ar fi ce al sistemului imunitar, vindecarea rănilor și creșterea nivelului glicemiei. Cortizolul contribuie, de asemenea, la moartea celulelor creierului, în principal a celulelor hipocampului, care sunt cruciale pentru procesele de memorie și învățare. De asemenea, s-a dovedit că, cortizolul combinat cu neuropeptidul Y contribuie la dezvoltarea obezității abdominale. Cercetările arată că persoanele care se află sub stres, sunt mai susceptibile să fie obeze și supraponderale. Motivele acestui lucru sunt datorate norepinefrinei eliberatec care induce un apetit necontrolat pentru carbohidrați, în special dulciuri.
Atenție la cortizol
Este important să ne amintim că nivelul ridicat de cortizol indică nu numai stare de stres, ci și a unor boli grave. Indicația pentru testarea cortizolului din sânge se leagă cu suspiciunea de: sindromul Cushing, hipotiroidism sau hipertiroidism, tulburări de sinteză a hormonilor steroizi, cancer suprarenal, ovarian și testicular, insomnie, depresie și oboseală cronică.
Testul al nivelului cortizolului se realizează din ser de sânge extras dintr-o venă din braț, sau din colectarea zilnică a urinei. Ar trebui să postești cel puțin 8 ore înainte de testare. Rezultatele sunt gata după câteva zile. Rezultatele testelor trebuie analizate pe baza standardelor cortizolului. Arată astfel:
- dimineața – de la 138 la 690 nmol / l (5-25 pg / dl),
- seara – valoarea este redusă la jumătate.
Cortizolul ridicat poate fi asociat cu hormonul ACHT, care este secretat excesiv. Un rezultat incorect al testului poate indica cancerul pulmonar, a tiroidei, adenomul hipofizar, depresie, tumora suprarenală, anorexie, stres cronic.
În cazul în care testul indică o concentrație scăzută de cortizol, atunci suspiciunea se încadrează în boala Addison, hiperplazia suprarenală, lipsa de hormoni care sintetizează enzimele.
