Cercetările recente, indică faptul că dependența de tutun crește riscul de așa-numita depresie majoră. Studiile confirmă, de asemenea, că persoanele cu tulburări depresive, devin mai ușor dependente de fumat. Se observă că fumătorii cu depresie, au mai multe șanse să aibă gânduri și tendințe suicidare. Relația dintre nicotină și degresiune este explicată prin ipoteza conformității articulare. Potrivit acesteia, dezvoltarea acestor două entități ale bolii este influențată de factori genetici comportamentali și de mediu similari. Vezi cum fumatul influențează depresia.
Fumatul reprezintă o problemă serioasă. Toată lumea știe, că țigările au un efect negativ asupra sănătății. Această dependență are multe consecințe adverse asupra sănătății și poate provoca boli grave, precum cancerul. Dependența de tutun este o problemă pentru multe persoane, dar se subliniază că este mult mai frecventă la persoanele cu boli psihice. Așadar, oamenii de știință și medicii au început să-și pună întrebarea, dacă problemele psihologice ne fac să vrem să fumăm o țigară sau invers – fumatul anunță apariția depresiei și contribuie la dezvoltarea acesteia. Cercetările au început în acest domeniu. Acestea au arătat, că dependența de tutun crește riscul de depresie. Se crede că fumatul nu numai că este un factor de risc pentru depresie, dar, de asemenea, îl precede.
Acțiunea tutunului asupra depresiei
Proponenții teoriei ce spune că fumatul provoacă depresie, indică faptul că relația dintre aceste două fenomene se poate datora efectului nicotinei asupra reglării neurotransmițătorilor din creier, în principal a dopaminei. Alte speculații se referă la faptul că depresia și fumatul sunt frecvente, de exemplu, genetice și provin din aceleași condiții la nivel neurochemic.
Cercetările științifice indică faptul că riscul de episoade depresive este deosebit de mare în timpul sevrajului de nicotină. Se pare că, în perioada de renunțare la dependență, suntem deosebit de vulnerabili la depresie. Acest lucru se datorează faptului că, renunțarea la dependența de tutun este asociată cu iritabilitate, anorexie, probleme cu somnul, starea de spirit depresivă. În unele cazuri, simptomele opririi fumatului pot lua forma depresiei sau pot duce la aceasta.
De remarcat este faptul că riscul de depresie crește la persoanele care fumează mult. Acest lucru este confirmat de cercetările efectuate în Norvegia și Australia. Ele au arătat că, persoanele depresive care au luat parte în studiu erau mai tinere și fumau mai des, decât cele sănătoase. Prevalența fumatului în rândul persoanelor cu depresie a fost mai mare și au fumat mai mult (în medie, 15 țigări pe zi) decât a persoanelor din grupul de control. Autorii interpretează datele prezentate în acest fel, că fumatul este asociat cu un risc dublu de depresie pe parcursul a 10 ani de observație (studiu australian) sau chiar de patru ori mai mare (studiu norvegian), în comparație cu nefumătorii.
Tratarea depresiei la fumători
Indiferent dacă depresia este asociată cu dependența de tutun sau nu, aceasta trebuie tratată. Este important să ne amintim, că depresia este o boală psihică periculoasă și gravă. Necesită intervenție medicală. Depresia este tratată cu ajutorul psihoterapiei, iar atunci când aceasta pare să fie insuficientă, se introduce un tratament farmacologic. Tratamentul este necesar, pentru că simptomele depresiei împiedică în mod eficient funcționarea normală – acestea afectează nu numai viața pacientului, ci și a persoanelor dragi.
În cazul în care pacientul încă se luptă cu o dependență de tutun, acest tratament este dificil. În cadrul tratamentului, nu poți subestima nici un episod de stare de spirit depresivă. Acest lucru este deosebit de important, dacă tratamentul depresiei este combinat cu renunțarea la dependență.
Medicamente antidepresive contra dependența de tutun
Hidrocarburile aromatice aflate în fumul de țigară, acționează asupra enzimelor hepatice, care sunt responsabile pentru metabolismul medicamentelor. Tutunul crește activitatea acestor enzime. Efectul acestui lucru, este acela de a accelera descompunerea medicamentelor, ceea ce le face mai puțin eficiente. Prin urmare, fumatul reduce efectele antidepresivelor, care sunt adesea prescrise pentru tulburări de anxietate și depresie. Țigările au un efect advers, în principal, asupra agomelatinei, mirtazapinei, fluvoxaminei, medicamentelor triciclice și antipsihotice (clozapină, olanzapină și haloperidol).
Să fumez sau să nu fumez în depresie?
Nu există nici o îndoială, că dependența de tutun nu reprezintă nimic bun. Fumatul trebuie eliminat din viața noastră, pentru sănătatea noastră. Persoanele care suferă de depresie, ar trebui să renunțe din cauza efectelor adverse ale nicotinei asupra medicamentelor. Dacă lupta împotriva dependenței nu este posibilă din cauza condițiilor psihologice, este bine să se limiteze fumatul, de exemplu la 1 țigară pe zi. Trebuie amintit că, retragerea bruscă a țigărilor, în cazul în care fumatul se repeta des zilnic, poate duce la exacerbarea simptomelor depresiei, cum ar fi starea de spirit depresivă, anxietatea, tensiunea și sentimentul de deficiență cognitivă. Evident, acestea nu sunt argumente împotriva opririi fumatului, ceea ce aduce întotdeauna mai multe pierderi decât beneficii. Cu toate acestea, reprezintă argumente conform cărora planificarea, viteza și tratamentul dependenței de nicotină în cazul unei persoane care suferă de tulburări mentale, ar trebui tratate de un psihiatru, uneori în cooperare cu un terapeut de dependențe sau psiholog.
